Compilarea unui program din sursă pe Debian și Ubuntu cu pachet .deb
Învață să compilezi programe din sursă pe Debian și Ubuntu, să pregătești dependențele și să creezi un pachet .deb ușor de instalat și dezinstalat.
Compilarea unui program din sursă pe Debian și Ubuntu cu pachet .deb îți permite să instalezi o versiune adaptată sistemului tău, chiar dacă aplicația nu există în depozitele distribuției. Procesul folosește de obicei instrumentele build-essential, configure și make, apoi pregătește fișierele instalate într-un director separat. La final obții un pachet Debian care poate fi instalat, dezinstalat și urmărit mai ușor decât o instalare directă în sistem. Pașii de mai jos pornesc de la un proiect care folosește sistemul clasic Autotools, cu fișiere precum configure.ac și Makefile.in.
Ce verifici înainte să începi
Ai nevoie de un sistem Debian sau Ubuntu actualizat, de acces la un cont care poate folosi sudo, de spațiu liber pentru codul sursă și pentru fișierele temporare și de conexiune la internet. Descarcă sursa numai de pe pagina oficială a proiectului sau dintr-un depozit indicat de dezvoltatori. Evită arhivele modificate, deoarece nu poți verifica ușor ce a fost adăugat în ele.
Înainte de compilare, actualizează lista de pachete și instalează setul de unelte necesar. Pachetul build-essential aduce compilatorul C, make și alte componente folosite frecvent la construirea programelor, iar fakeroot va permite crearea unui pachet Debian cu fișiere care aparțin utilizatorului root, fără să rulezi întregul proces de compilare cu privilegii administrative.
sudo apt update
sudo apt install build-essential fakeroot
Nu instala programul compilat direct în sistem înainte să știi dacă funcționează. Un director de lucru separat păstrează sursa, rezultatele compilării și viitorul pachet într-un loc ușor de șters sau de verificat.
mkdir -p ~/src
cd ~/src
Presupunând că ai descărcat arhiva sursă în directorul curent, extrage-o și intră în directorul creat. Înlocuiește numele de exemplu cu numele real al arhivei și al directorului proiectului; acestea diferă de la un program la altul.
tar -xf proiect.tar.gz
cd proiect
Configurarea sursei și instalarea dependențelor
Primul pas din directorul sursei este să verifici fișierele proiectului. Un proiect bazat pe Autotools include adesea scriptul executabil configure. Acesta analizează sistemul, caută biblioteci și programe necesare și generează un Makefile adaptat configurației tale.
ls
./configure --help
Comanda configure acceptă multe opțiuni, iar lista exactă depinde de proiect. Pentru o instalare obișnuită, prefixul /usr este o alegere practică atunci când creezi ulterior un pachet .deb, deoarece fișierele vor ajunge în directoarele standard ale sistemului. Rulează configurarea fără sudo.
./configure --prefix=/usr
Dacă verificarea se încheie cu succes, vei vedea mesaje care indică generarea fișierelor de configurare și a Makefile-ului. Dacă apare un mesaj precum „No package … found” sau „required library missing”, nu repeta automat comanda: identifică pachetul de dezvoltare cerut, care are de regulă sufixul -dev în Debian și Ubuntu.
De exemplu, un proiect care folosește biblioteca zlib poate cere zlib1g-dev, iar unul care folosește OpenSSL poate cere libssl-dev. Acestea sunt exemple de pachete reale, dar nu trebuie instalate dacă proiectul nu le solicită. Mesajul afișat de configure sau documentația oficială a proiectului stabilește dependența corectă.
sudo apt install zlib1g-dev
./configure --prefix=/usr
Dacă proiectul nu are configure, nu forța acest flux. Unele surse folosesc CMake, Meson sau un sistem propriu de construire, iar comenzile lor sunt diferite. Pentru tema de față, continuă numai dacă există configure și acesta a generat Makefile fără eroare.
Compilarea programului cu make
După configurare, make citește regulile din Makefile și compilează fișierele sursă în obiecte și executabile. Rulează mai întâi varianta simplă, deoarece mesajele sunt mai ușor de urmărit dacă apare o problemă. În funcție de dimensiunea proiectului, procesul poate dura de la câteva secunde la mai mult timp.
make
Dacă make se oprește cu o eroare, citește ultimele rânduri afișate, nu doar prima linie. O eroare de tip „command not found” indică de obicei un program lipsă, iar una despre un fișier header absent indică de obicei un pachet de dezvoltare care nu este instalat. După instalarea dependenței, rulează din nou make; nu este necesar să ștergi sursa pentru o problemă simplă de acest tip.
Pe un sistem cu mai multe nuclee poți scurta durata folosind mai multe joburi simultane, însă numărul potrivit depinde de proiect și de resursele calculatorului. Opțiunea -j este implementată de make, dar dacă apar erori greu de interpretat, revino la comanda simplă, fără această opțiune.
make -j2
După compilare, verifică dacă proiectul oferă teste. Ținta exactă nu este garantată pentru toate proiectele, dar multe Makefile-uri o includ. Poți vedea țintele documentate cu ajutorul fișierelor README sau INSTALL din sursă; nu presupune că orice proiect acceptă make test.
make test
Dacă ținta test nu există, make va afișa o eroare de tipul „No rule to make target”. Asta nu înseamnă că programul a fost compilat greșit, ci doar că proiectul nu definește acea verificare. În acest caz, consultă instrucțiunile furnizate de autor și testează executabilul după instalarea pachetului.
Crearea și instalarea pachetului .deb
Nu rula direct make install în sistem dacă vrei să obții un pachet curat. Variabila DESTDIR redirecționează instalarea într-un director temporar, păstrând structura finală a directoarelor fără să copieze fișierele în /usr. Comanda de mai jos instalează rezultatul compilării în pkgroot, folosind fakeroot pentru a simula proprietarul root.
rm -rf pkgroot
mkdir -p pkgroot
fakeroot make install DESTDIR="$PWD/pkgroot"
Verifică ce a fost copiat înainte să construiești pachetul. Ar trebui să găsești directoare precum usr/bin, usr/lib sau usr/share, în funcție de conținutul proiectului. Dacă pkgroot este gol, make install nu a instalat nimic sau proiectul nu folosește regulile așteptate; consultă fișierul INSTALL și mesajele afișate de comandă.
find pkgroot -type f
Un pachet Debian are nevoie de un fișier control în subdirectorul DEBIAN. Creează-l manual în directorul temporar și completează câmpurile obligatorii cu numele programului, versiunea aleasă de tine, arhitectura sistemului și o descriere. În exemplu, numele intern este proiect; folosește litere mici și înlocuiește valoarea cu numele real al aplicației.
mkdir -p pkgroot/DEBIAN
cat > pkgroot/DEBIAN/control <<EOF
Package: proiect
Version: 1.0.0
Section: utils
Priority: optional
Architecture: $(dpkg --print-architecture)
Maintainer: Administrator <root@localhost>
Description: Program compilat din sursa
Program instalat din codul sursa al proiectului.
EOF
Descrierea extinsă din fișierul control trebuie să înceapă cu un spațiu, așa cum apare în exemplu. Câmpul Architecture este completat de dpkg cu arhitectura sistemului pe care construiești pachetul. Dacă proiectul produce doar scripturi independente de arhitectură, poți folosi all, dar pentru un executabil compilat valoarea raportată de dpkg este alegerea potrivită.
Construiește pachetul din directorul care conține DEBIAN. Rezultatul va avea numele proiect-1.0.0 urmat de arhitectura sistemului și extensia .deb. Comanda nu descarcă nimic și nu modifică instalarea existentă.
fakeroot dpkg-deb --build pkgroot proiect-1.0.0_$(dpkg --print-architecture).deb
Instalează pachetul cu apt, nu prin copiere manuală a fișierelor. Apt poate semnala dependențe lipsă și păstrează instalarea în baza de date a sistemului. Pentru un fișier local, prefixează calea cu ./.
sudo apt install ./proiect-1.0.0_$(dpkg --print-architecture).deb
La final, verifică pachetul instalat și găsește fișierele pe care le conține. Înlocuiește proiect cu valoarea folosită în câmpul Package; numele fișierului .deb și numele pachetului trebuie să fie corelate, dar nu sunt obligați să fie identice.
dpkg -s proiect
dpkg -L proiect
Pornește programul folosind numele executabilului instalat și verifică versiunea, dacă aplicația oferă această opțiune. Dacă nu știi numele exact, caută executabilele copiate în pkgroot/usr/bin înainte de instalare. Pentru eliminare, folosește numele pachetului, nu numele arhivei sursă.
sudo apt remove proiect
Probleme frecvente și remedii
Majoritatea problemelor apar înainte de compilarea propriu-zisă. Mesajele terminalului îți spun, de obicei, ce componentă lipsește sau ce etapă a eșuat. Păstrează textul complet al erorii, deoarece numele bibliotecii și numele pachetului Debian pot fi diferite.
- „configure: command not found” sau lipsa scriptului configure: proiectul nu folosește fluxul Autotools așteptat ori sursa nu a fost extrasă complet. Verifică documentația proiectului și conținutul arhivei.
- „C compiler cannot create executables”: verifică instalarea build-essential, arhitectura sistemului și mesajele din config.log, care se află de obicei în directorul sursei.
- Header lipsă, precum un fișier .h: caută pachetul de dezvoltare indicat de documentația proiectului și rerulează configure înainte de make.
- make eșuează după o schimbare de opțiuni: rulează make clean, apoi configure cu opțiunile corecte și make din nou. Dacă proiectul nu definește clean, consultă README sau INSTALL.
Dacă instalarea pachetului eșuează din cauza unei dependențe, citește mesajul afișat de apt și instalează pachetul solicitat din depozitele oficiale. Nu șterge manual fișiere din /usr pentru a repara problema; instalarea realizată prin pachet poate fi urmărită cu dpkg, iar eliminarea se face cu apt remove.
Dacă programul pornește în terminal, dar nu este găsit de shell, verifică lista de fișiere cu dpkg -L și calea executabilului. Un proiect poate instala binarul într-un director diferit de /usr/bin, iar documentația lui poate indica modul corect de pornire. Pentru erori legate de biblioteci dinamice, verifică dependențele declarate de proiect înainte să modifici manual configurația sistemului.
Salvează arhiva sursă, comanda configure și fișierul control împreună cu pachetul rezultat, ca să poți repeta procesul. Pentru actualizări, construiește o versiune nouă cu un câmp Version diferit, testeaz-o în același mod și instaleaz-o cu apt peste versiunea anterioară.
Începe cu o compilare într-un director separat, rulează testele disponibile și verifică fișierele din pkgroot înainte să instalezi pachetul .deb. Astfel păstrezi controlul asupra sursei, dependențelor și fișierelor adăugate în Debian sau Ubuntu.



